Motto:

Multa ştiinţă îl apropie pe Om de Dumnezeu; puţina ştiinţă îl îndepărtează şi de ştiinţă şi de Dumnezeu. Iar Omul atâta preţuieşte câtă apropiere de Dumnezeu şi-a câştigat în sine... (Nicolae Steinhart)

duminică, 24 august 2014

Astrele - markeri ceresti

- 3 -

Ceva din ambiguitatea inerentă mitului este esențială pentru natura arhetipurilor deoarece principiile arhetipale nu au sensuri unice care ar putea fi descrise în mod exhaustiv prin câteva cuvinte cheie. Arhetipurile sunt, mai de grabă, energii creative multidimensionale, complexe, ale căror sensuri, aşa cum sublinia şi  Jung, sunt de multe ori mult mai sugestive și transmit cu exactitate fluiditatea, flexibilitatea și dinamismul mitului mai degrabă decât concepte de tipul mitologismului proteic și a simbolurilor sclipitoare, cum avea să observe acesta, şi care exprima procesele psihicului mult mai tranșant și, în cele din urmă, mult mai clar decât cel mai limpede concept.
Orice încercare de a reduce principiile arhetipale la un set de semnificații fixe este greșit și, mai mult, până la un punct, chiar imposibil. Jung esenţializează acest lucrur - principiile de bază, Arheii inconștientului, sunt de nedescris din cauza puterii lor de referință, deși, în sine, ar trebui recunoscute. Intelectul discriminatoriu păstrează, în mod natural, în tentativa de a stabili unicitatea lor, sensul și, astfel, se apropie de punctul esențial; de aceea, trebuie să îl punem mai presus de toate şi să stabilim că singurul lucru în concordanță cu natura lor este sensul multiplu, bogăția lor aproape nelimitată ca referințe iar aceasta este aproape imposible de formulat unilateral. Acestea fiind spuse, în ciuda diversităţii de exprimare a arhetipurilor, toate par să se refere la sensuri de bază, neschimbătoare -  reprezentările arhetipale sunt structuri foarte variate, al căror miez, ca formă de bază este esenţială. Acesta din urmă se caracterizează prin anumite elemente formale și prin anumite înţelesuri.
Arhetipurile planetare în astrologie se referă la aceste sensuri fundamentale; și este o provocare pentru orice astrolog, să explorze modul in care aceste sensuri s-ar putea manifesta în detaliile concrete ale vieții umane și, invers, să recunoască semnificația arhetipală în aceste detalii concrete tocmai pentru a avea o imagine arhetipală de referinţă vis-a-vis de experiența noastră de viață şi așa spuneam undeva, la început, să ne concentrăm asupra elementelor particulare, decât pe cele generale dar să nu excludem elementele comune ale experienței umane și ale acelor factori care sunt dincolo de voința și controlul conştient al ființei, intim legate de sentimente, motivații, căi de viaţă, pasiuni, idei și acțiuni.
Ca să folosim o analogie simplă, gândiţi-vă la combinaţiile de culori pe care le percem, la fel se pot observa diferite combinații de calități arhetipale, de sensuri și de principii inerente experienței umane. Și, la fel cum culoarea verde este prezentă în percepțiile noastre dar care apare întotdeauna în diferite contexte și în diferite combinații cu alte culori și forme, așa şi arhetipurile planetare sunt prezente în viața fiecărui individ, exprimate într-un mod unic, în funcție de situație, context , și de participarea noastră conștientă.
Arhetipul planetar Venus, pentru a reveni la exemplul nostru anterior, trăiește în fiecare dintre noi, doar că fiecare dintre noi experimentează acest principiu în mod specific: gusturile noastre sunt speciale pentru noi dar nu şi pentru ceilalţi, ne îndrăgostim de o altă persoană decât cea cu care suntem, răspunsurile noastre estetice sunt întotdeauna o manifestare individuală a frumosului. Perspectiva astrologică ne îndreaptă atenția nu la aceste indicații individuale, ci la factorii universali care stau la baza acestor forme specifice de manifestare. Prin analiza poziţiei planetelor, care sunt reprezentări simbolice ale acestor principii arhetipale, putem identifica și diferenția aceste universalii iar prin astrologie, putem explora modul în care acestea sunt exprimate în experiențele personale ale fiecăruia.
Diferitele principii arhetipale simbolizate de astrologie se combină în relații dinamice pentru a forma un complex arhetipal specific cu teme și forme de exprimare care reflectă sensul principiilor specifice implicate. Asocierea arhetipală a lui Venus cu Pluto, de exemplu, aduce împreună temele venusiene de dragoste, frumusețe, plăcere și armonie cu arhetipul plutonian de putere, forță, instincte, lumea subterană, ascunsă, ciclul moarte şi renaștere și, în final, transformarea. Această combinație arhetipală se poate manifesta în moduri diferite dar tematic consistente - o iubire mistuitoare și, probabil, obsesivă, care pare a fi susținută sau destinată prin forţa împrejurărilor în care a luat ea naştere, ca o transformare interioară prin prisma legăturii romantice, estetice sau experiență sexuală; ca forma de autoindulgenţă nestăpânită și atașament față de plăcere; ca o formă de dominare sexuală, licenţioasă şi compulsivă; ca formă mocnită de frumuseţe sau de pasiune; ca o constrângere de a fi plăcut de alții sau ca o atracţie fatală spre putere, gustul puterii care transformă.
În mitologie, dimensiunea acestei combinații arhetipale este cel mai clar sugerată de mitul răpirii Persefonei de către Hades, stăpânul lumii de Dincolo, răpire mediată de Venus, căci Hades îşi dorea o soţie şi el se îndrăgosteşte de Khore sau Persefona, fiica surorii sale Demetra şi ştiind că nimeninu va fi de acord cu această căsătorie, o răpeşte. În literatură găsim două exemple evidente ale aceleași teme arhetipale dar redate în mod diferit - Romeo și Julietacare aduce explorarea laturilor consumatoare de energie a iubirii romantice și Frumoasa şi Bestia cu portretizarea impactului transformator pe care îl aduce iubirea şi frumuseţea interioară. Obsesia lui Faust pentru Gretchen, aranjamentul diabolic a lui Mephisto este, de asemenea, legată de acest complex arhetipal. Şi putem merge cu exemple mult timp de acum încolo dar nu acesta este scopul prezentei lucrări. În esenţă, trebuie să înţelegem că miturile sau lucrările de artă nu pot fi reduse la anumite principii abstracte, arhetipale ci, dimpotrivă, fiecare mit are propria sa valoare unică, propriile sale sensuri şi propria latură instructivă, la diverse niveluri. Fiecare mit explorează și luminează anumite aspecte ale principiilor universale arhetipale recunoscute în astrologie. Miturile sunt enunțuri rafinate ale principiilor arhetipale, care reflectă înțelepciunea acumulată a rasei umane.
Ca atare, ele oferă indicații privind modul în care s-ar putea deschide pentru sine experiența esențială a arhetipurilor, cum se poate înțelege și accesa conștient modul special de transformare cerut printr-o combinație arhetipală. Fiecare mit adaugă întelegerea principiilor arhetipale pe care le exprimă. Mai mult decât atât, miturile nu transmit doar o temă arhetipală sau un principiu independent, ci mai multe în același timp. Există naraţiuni mitice, cum ar fi Odiseea, de exemplu, care este formată din mai multe teme arhetipale diferite: călătoria, întâlnirea cu femeia, sacrificiul, căutarea identității, transformarea, iluminarea, și așa mai departe, fiecare asociat cu diferite combinații ale arhetipurilor planetare. Simbolul creștin al răstignirii, de asemenea, poate fi văzut ca o expresie a unui complex de arhetipuri. Astrologic este exprimat de cuplul Saturn - Neptun care portretizează întâlnirea istorică dintre realitatea vieţii, trecerea ei, efemerul existenţei care este un fapt rânduit de când lumea (Saturn) cu eternul, universalul şi transcendentul divin (Neptun); este legată de cuplul Uranus-Neptun în concentrarea acesteia pe sfâşierea interioară a lui Isus, omul şi Creatorul, iluminarea spirituală (Neptun) și eliberarea de ce este material (Uranus); apoi, cuplul Saturn-Pluto în asociere cu teme cum sunt limitele suferinei, tortura, închisoarea, judecata, umilirea, moartea  şi renașterea, mortificarea (Saturn) instinctelor omeneşti (Pluto) și transformarea (Pluto) prin destructurarea ego-ul uman (Saturn). 
Prin explorarea dinamicii arhetipale a unui mit sau a unui simbol religios înțelegerea temelor universale mitologice ar putea fi aprofundate tot aşa cum mitul ajută înțelegerea noastră vis-a-vis de arhetipurile planetare care nu sunt nici factori de uniformizare şi nici de creativitate, ci de evoluție şi care implică nedeterminarea ca formă de exprimare; arhetipurile sunt factorii ascunşi, dinamici, în bagajul de experienţe care modelează experiența umană. Aşa cum, în concepția populară, zeii greci trăiesc undeva deasupra noastră şi conspiră împotriva zeilor originari influenţând destinele oamenilor şi arhetipurile planetare acționează și influențează experiența umană dintr-o zonă transcendentă departe de conștiința de zi cu zi. Prin interpretarea sensului pozițiilor planetare din sistemul solar folosită de astrologie, zeii devin vizibili pentru noi, așa cum au fost şi pentru cei din vechime. Se pare că, printr-un act cosmic sapienţial formele vizibile ale puterilor arhetipale transcendente au devenit accesibile nouă tocmai ca să ne putem cunoaște și să desluşim ordinea profundă a vieţii și să fim în măsură să navigăm spiritual spre revoluții comandate de aceste mari markeri cerești. 

vineri, 22 august 2014

Pluridimensiunea plutoniana

- 2 -

Ca să facem o trecere în revistă a lui Pluto haideţi să pornim de la semnificaţia astrologică care se referă la instinct, la evoluție, la moarte şi renaștere, la transformarea interioară şi exterioară, la forțele elementare, la natura dezlănţuită, la creație şi la distrugere. Calitățile și caracteristicile sale sunt legate de adâncimea perspectivei personale şi colective, de intensitatea şi limitările trăirilor şi acţiunilor personale şi colective, de viciile devoratoare, de obsesii, posesivitate.
Ca şi concept psihologic și filosofic, el este legat de Umbră, de unitate instinctual-biologică inconștientă, de inexorabilul schopenhauerian, de voinţa de putere nietzscheană, de soarta, de arderile cathartice, de libido, de viață și de luptă cu moartea, scatologiea.
Ca expresie mitologică îl regăsim în noţiuni ca stăpân absolut al lumii subterane, Shiva-Shakti, energia kundalini, Dionysos, Pan, Hades, Diavolul, Kali, Medusa, Uroborus, Durga, Mara, Quetzalcoatl, singurul colaborator din lumea pământeană fiind Mercur/Hermes cae însoţea sufletele celor duşi în lumea de jos.
            Latura forţei plutoniene, rea sau bună, o regăsim la dictatori, gangsteri, politicieni și oameni de afaceri veroşi şi fără scrupule, cercetători, psihoterapeuți, astrologi, la cei care au profesii legate de subteran - mineri, arheologi, speologi ş.a. La nivel mundan această latură este asociată cu focul natural – erupţiile vulcanice, forţele dezlănţuite ale naturii, efectul distrugător al energiei nucleare, exploziile, extremele climatice – cald şi frig.
În ceea ce privește psihologia umană, Pluto se referă la catharsis, la puterea instinctual-emoțională, atât personală - așa cum se întâmplă în timpul sesiunilor terapeutice experimentale, de exemplu, sau prin eliberarea sexuală și alte activități instinctual expresive – cât și colectivă - când instinctele primitive adânc înrădăcinate în natura umană se ridica la suprafata pe timp de război sau în timpul colapsului statului de drept. De multe ori psihicul colectiv, puternic și captivant, are efect devastator.
             La nivelul mitologic, experiența plutoniană de catharsis, de eliberare a instinctelor este personificată de caracterul zeilor greci Pan, jumătate om, jumătate animal, cu copite şi corniţe, mereu în preajma lui Dionisos şi care mai târziu va reapărea în creştinism ca întruchipare a Diavolului, și Dionisos, zeul vinului, care, așa cum sugera şi Nietzsche, era asociat cu stările frenetice de posesie, cu o vitalitate neîngrădită, cu nevoia de a se abandona instinctelor şi prin anihilarea sinelui individual.
La nivel social, aceste aspecte ale arhetipului plutonian se manifestă, de exemplu, prin imoralitate, prostituţie, lipsă de scrupule, sexualitate debordantă sau prin acţiuni şi activitaăţi în care conștiința individuală este spulberată sub influenţa grupului care produce o descărcare de energii instinctuale şi emoţionale greu de stăpânit cum se întâmplă la evenimentele de masă - concerte rock, carnavaluri, marșuri de protest sau evenimente sportive. Fie ele mitice sau psihologice, individuale sau colective, crescute sau distructive, toate formele de catharsis dominate de eliberare instinctuală evidenţiază, odată în plus, faţetele multiple ale arhetipului plutonian. Ceea ce ştim despre Pluto se regăseşte şi la celelalte panete, fiecare fiind asociată cu semnificații universale, arhetipale care impregnează realitatea la toate nivelurile - fizic, psihologic, emoțional, intelectual, socio-cultural, mitic, și spiritual - și vădesc existența unor principii și puteri transcendente dinamic structurate si animate de experiența umană. Aceste arhetipuri planetare sunt puterile care au modelat mituri în trecut și va continua să modeleze noi forme de expresie mitologică individuală şi în viitor, în contextul cultural-istoric al epocii moderne. Deși m-am concentrat aici pe panteonul mitic european deoarece cei mai mulți cititori sunt familiarizați cu acesta, pe deoparte, iar pe de alta deoarece are cele mai clare asociații cu tradiția astrologică occidentală, trebuie subliniat faptul că arhetipurile planetare sunt transculturale chiar dacă expresia acestor principii este întotdeauna îmbrăcată și încărcată cu contextul cultural, social, istoric, geografic în care apar. 
Caracteristicile și calitățile plutoniene nu se regăsesc doar la zeii greci - Hades, Dionisos, Pan sau la monştrii cum sunt Gorgona şi Medusa, le regăsim în toate tradiţiile mitice. În mitologia indiană, de exemplu, zeul Shiva reprezintă ritmul, focul perpetuu al procesului cosmic al creației și distrugerea, personifică un aspect esențial al arhetipului plutonian, la fel ca și Shakti, echivalentul feminin al lui Shiva. Elementele importante ale sensul plutonian sunt, de asemenea, reprezentate de zeițele hinduse Kali și Durga, prin spiritul demonic Mara din tradiția budiste sau de zeul germanic Wotan. Versatilitatea demiurgică a lui Mercut este foarte bine exprimă, în multe privințe, de dimensiunea plutonică, la fel ca și motivul alchimic al șarpelui gnostic Uroborus iar principiul morţii şi renaşterii este clar deoarece în sens arhetipal, principiile enumerate nu se limitează la teme mitice singulare sau nu sunt personificate de un singur zeu.