Motto:

Multa ştiinţă îl apropie pe Om de Dumnezeu; puţina ştiinţă îl îndepărtează şi de ştiinţă şi de Dumnezeu. Iar Omul atâta preţuieşte câtă apropiere de Dumnezeu şi-a câştigat în sine... (Nicolae Steinhart)

sâmbătă, 27 mai 2017

Lilith - provocarea de a reintregii feminitatea fragmentata

Cine este Luna Neagră


Luna Neagră este un cuvânt compus din cuvintele Lună și Negru. Lilith este numele primei femei create de Dumnezeu, dar mai este și firul roșu care traversează istoria femininului și feminismului universal. Lună Neagră desemnează colectivitatea, iar Lilith individul. Adjectivul negru este sinonim cu întunericul și trezește în inconștientul fiecăruia, temeri iraționale, poate și pentru că această culoare a fost folosită pe scară largă în imaginarul popular pentru a descrie tot ceea ce se circumscrie Răului noapte, gotic, putere, underground ș.a.
Din punct de vedere optic, negru este în mod analog asociat absenței luminii, deformării luminii de către materialul care produce umbra și absorbția tuturor culorilor spectrului vizibil. În Occident este atașat doliului, ceea ce nu este cazul în culturile orientale unde negru desemnează femininul yin taoist, de exemplu. La fel de negru era până nu demult, tatuajul și cu toate acestea, la fel de important ca acel factor spiritual metafizic, de care nu ne putem lipsi atunci când coborâm în adâncurile nebănuite ale ființei. În esență, Luna Neagră implict Lilith, reprezintă sufletul care domină crucea materiei. Astrologic, Luna Neagră / Lilith este o energie puternică, complexă, fascinantă pentru cel care o studiază.
Luna Neagră / Lilith nu este un obiect cosmic real, nu este nici planetă și nici punct matematic, ea este o energie care se cere interpretată de manieră proprie.
Astronomic Luna Neagră / Lilith este consemnată sub două forme: Luna Neagră / Lilith medie și Luna Neagră / Lilith corectată.
Luna Neagră medie corespunde apogeului Lunii, care este cel mai depărtat punct de pământ, pe elipsă. Aceasta este o poziție extremă raportată la distanța pământ / lună.
Luna Neagră adevărată sau corectată, impropriu numită Lilith care este Luna Neagră individualizată într-o temă natală dată, este un punct geometric corespunzător lunii obținut prin calcule de corecție și numit cel de-al doilea domiciliu al Lunii. De fapt, Luna Neagră corectată reflectă excentricitatea orbitei lunare, e drept, aproximativă, în timp ce Luna Neagră reală este rezultatul unui calculul mai complex. Denumirea de Lilith, deși extrem de populară, poate induce în eroare dacă acceptăm definiția Lunii Negre doar din perspectivă mitologică.
Astrologul și psihologul francez Laurence Larzul face diferența între Luna Neagră medie și Luna Neagră reală într-o manieră proprie foarte sugestivă. Gustul spiritual al Lunii Negre medii se pare că este unul călduț, pe când cel al Lunii Neagre reale este unul condimentat, ultimul, de altfel, fiind descris și de unul dintre cei 4 vectorii jungieni, care este Umbra.
 Tot el mai spune că nu există nici o formulă magică care să stabilească cu certitudine că Luna Neagră se manifestă la fel pentru fiecare nativ în parte, nu, există doar o serie de deducții empirice pe care le vom analiza când vom vorbi despre tehnicile de analiză astrologică.
Astrologii definesc în mod clar calitățile și defectele specifice Luneii Negre / Lilith. Nu că această abordare nu este validă sau relevantă, dar mi se pare că studiul clasic al unei teme natale, face o distincție clară între claritatea interpretării și înțelegerea acestei interreptări, în special atunci când  consultantul nu este familiarizat cu astrologia.
Ciclul Lunii Negre are o durată de aproape 9 ani (8 ani și aproximativ 10 luni), cu alte cuvinte, o jumătate din ciclul nodurile lunare - acestea sunt în opoziție, cele natale cu cele în tranzit, când Luna Neagră / Lilith încheie ciclul, parcurge un semn în aproximativ nouă luni, intersecția acestor cicluri dând ritmul procesului de individuație sau individualizare.
Diferitele cicluri ale Lunii Negre / Lilith acționează mai mult decât o gestație fizică sau simbolică, metaforic vorbind. Ele vorbesc despre nașterea nativului, pe deoparte iar pe de alta, despre maturizarea lui spirituală, despre blocajele cu care se confruntă pe parcursul vieții și necesitatea tăierii unor legături care îi limitează independența de mișcare și de gândire, pentru a-și contura mai mult individualitatea, a-și aprofunda conștiința, dându-i autonomia spirituală de care are nevoie. Ceva care seamănă cu o evoluție în marș forțat a ființei umane, fără alte compromisuri.
Cu cât nativul opune mai multă rezistență și se va agăța de trecut, de lucruri și căi anacronice, învechite, inutile și deloc productive, cu atât se va amplifica tendinața conservatoare și compulsivă care va genera, mai departe, tensiuni psihologice, diverse somatizări și suferință. Trebuie spus că evoluția nu este o sursă de stres așa cum mulți ar fi tentați să o creadă, ci pur și simplu este rezultatul unui proces psihologic natural, așa cum și bătrânețea este un proces fiziologic natural. Ele nu sunt sarcini care să dureze un singur ciclu, ele sunt permanente și acoperă întreaga viață.
Uneori ne împotmolim în modele repetitive, mai mult sau mai puțin conștienți de faptul că le considerăm inutile, dar ele au un scop clar, acela de a pregăti următorul ciclu, dar abia când nativul recunoaște și admite ceea ce este el cu adevarat, va trece la un nivel mai bun de înțelegere a structurii sale psihologice fundamentale, iar Luna Neagră / Lilith este un indicator valoros în acest sens.
Astral, Luna Neagră / Lilith este apelul colectiv la provocarea individualității de a deveni ceea ce trebuie să fie. Această inițiere, această căutare personală, nu este una spontană, ci rezultatul voinței de a depăși faza de om simplu, caracterul metafizic al personalității. Această performanță dinamică este direct legată de Soare dar și de celelalte planete, care asistă la proces din clipa când nativul a devenit o individualitate și a ajuns din punct de vedere social, la un anumit nivel. În aceste condiții, Luna Neagră / Lilith presupune realizarea deplină a Mijlocului Cerului.
Faptul că se spune că este cealaltă față a Lunii se datorează importanței majore pe care o are Luna în astrologie, că atunci cân vorbim despre Nodurile ei atunci când trece dintr-o emisferă în alta, ne referim la o problemă strict matematică, apoi la una metafizică de tipul:
ca punct culminant, Luna Neagră medie simbolizează eliminarea funcției globale a Lunii la venirea în lumea materială, prin aceasta ea devenind independentă și îndeplinind funcția de separare, de eliberare, de purificare - semiluna sufletului material;
ca reședință secundară, Luna Neagră reală ține de conceptul de maternitate, este un loc de maturizare, de creștere a lucidății.
Aceste două sensuri antagonice, deși aparent alternative se alăturăe în multe feluri, Luna Neagră tinde, prin însăși definiția sa, să reprezinte simultan opoziția.
Luna Neagră / Lilith se reflectă în tema natală a fiecăruia ca o măsura a complexității conștiinței umane deoarece implică conceptul de alegere conștientă ceea ce presupune că a  început deja să inițieze procesul de individuație.
În aspectele sale pozitive și evolutive, Luna Neagră / Lilith reprezintă conștientizarea, conștiința în expansiune, transcendența. Ea încurajează ferm, detașarea, abandonarea inutilului, tăierea până la rădăcină a ceea ce este de prisos pentru a păstra esențialul. Ea ne arată adevărul revelat, uneori crud, prea crud și dureros, prea mult pentru că este opusul a spre ce aspirăm fiecare dintre noi.
Noi negăm ceea ce suntem inconștient, pur și simplu atunci când ne rugăm pentru o viață mai bună și luăm de bună voie calea rezistenței minimă, dar atunci când vine vorba despre natura noastră de bază, lucrurile se complică, energiile reapar în ordine răsturnată a valorilor în care credeam, vom vorbi despre acest aspect atunci când vom trece în registă Umbra.
Luna Neagră / Lilith împarte valorile de sensibilitate și feminitate cu Luna, mai ales atunci când Luna este asociată uneori cu valorile masculine - rece, crudă și, uneori, nemiloasă, karmică și ocultă ale lui Saturn, Pluto și Marte, ultimele două planete de factură scorpionică. Este pe undeva inversul planetelor sociale, în special a lui Jupiter, funcția sa principală fiind aceea de a exclude prin discriminare. La fel se întâmplă și în cazul planetelor transpersonale Uranus și Neptun care îi dau expresie dar din cauza încetinelii lor, nu sunt întotdeauna foarte pronunțate.
Este interesant să conectăm Luna Neagră / Lilith  cu valorile planetelor amintite. Simbolul grafic a lui Saturn este opusul Lunii Negre / Lilith, crucea încarnării pe semiluna sufletului. În ceea ce privește procesul de individuație, Saturn acționează lent dinspre un fundal difuz bazat pe structurarea ascezei și a frustrărilor, pe când Luna Neagră / Lilith este mult mai rapidă, mai clară, spontană, impulsivă când se pune problema de a construi, organiza, aranja, elimina, a rasturna limitelor vine, să spunem! Luna Neagră / Lilith acționează cu luciditate și pragmatismul lui Saturn, inclusiv când nativul simte nevoia să se însingureze. Cu toate acestea, prin contrast cu Saturn, Luna Neagră / Lilith este amorală adică este în afara noțiunilor de morală și moralitate. A nu se confunda cu imoralitatea care este  polaritatea negativă a moralității.
Apoi, Luna Neagră / Lilith însoțește, în paralel, activitatea pe termen lung a lui Pluto. Totul însă la o rată de metamorfoză lunară de zi cu zi. Țese căutarea absolutului plutonian, în relație cu Nodul Nord lunar pentru a păstra doar elementele esențiale. Ei împărtășesc latura secretă, instinctivă, primară, inclusiv sexual și arhaică, iar partea în ce privește partea de purificare și voința de putere, cei doi sunt explozivi, erup în subteranul ființei și astfel au o pondere semnificativă în procesul de distrugere lentă a ceea ce nativul nu mai are nevoie. Pluto aduce la sine acea parte inconștientă a Lunii Negre / Lilith de care are nevoie pentru a-și alimenta propria transformare.
Cu Marte relațiile sunt fie explozive, fie zadarnice, fie starea de tensiune, excită spiritul și împărtășesc mândria, conceptul de impulsivitate, de dorință, iar componenta sexuală, fiind de cele mai multe ori scurtcircuitată. În toate acestea însă coexistă atât pulsul vieții și al  dragostei cât și cel al morții. Instinctul de supraviețuire se ciocnește cu instinctul morții, ești sau nu ești, etanșeitatea acestor forțe extreme creând Războinicul și Luna Neagră mistică, cum se întâmplă în hinduism cu Shakti sau cu Kali.
Împreună, Uranus și Luna Neagră / Lilith aduc sentiment de libertate - a fi sau a nu fi - atunci când vorbim despre evoluție, decizie, autonomie, inclusiv radicalizare, surpriză, iminența și imprevizibilitatea uraniană. Aceste două forțe se regăsesc de multe ori la locul de muncă, atunci când vine vorba despre criză, revoltă, protest, și chiar nedreptăți, cu excepția faptului că Luna Neagră / Lilith va fi discretă și internalizată, în timp ce Uranus va fi provocator, exteriorizat și se va manifesta deschis. De asemenea, cei doi au în comun intelectul și intuiția secantă pentru a gestiona viitorul, precum și o înclinație spre a incita zonele ascunse.
În ceea ce îl privește pe Neptun, vorbim, în principal, despre valorile supraconștientului, a sacrificiului prin transfer, a setei pentru perfecțiune care îl leagă de Luna Neagră / Lilith. În străfundurile ființei, neconcordanța dintre germenul original al întrupării și lipsa absolută, poate crea un decalaj care să conducă la nebunie. Relația dintre Neptun și Luna Neagră / Lilith poate duce, de asemenea, la o spiritualitate mistică, întunecată.
Luna Neagră / Lilith și Chiron au caracteristici comune când se pune problema suferinței de pe urma vătămării corporale ceea ce corespunde unui test legat de material și materialitate - simțurile umane care produc suferința sau omul care trebuie să învețe să-și stăpânească neîncrederea, amândoi testează voința nativului, capacitatea acestuia de a-și depăși slăbiciunile.
Cât privește aspectele negative, cum sunt opoziția sau pătratul, acestea pot fi blocante prin tensiunile care le generează sau nativul își reprimă conștient sau inconștient temerile care mai târziu, inevitabil, vor genera suferință și frustrare. Din relațiile Lunii Negre / Lilith cu Luna și cu memoria afectivă pe care o reprezintă aceasta din urmă, prin activarea amintirilor de natură kamică are au legătură și cu Nodul Sud, transpare un aspect dur, rece, dificil și complex, care poate duce la depresie în cazul în care Luna și Luna Neagră / Lilith sunt în aspecte dificile.
Luna Neagră / Lilith poate rămâne inactivă dacă nivelul de conștiință al nativului nu permite exteriorizarea deplină. Dar, orice încercare de a ignora sau de a sufoca expresia ei, mai devreme sau mai târziu va fi și mai distructivă și mai dificilă de integrat, ulterior, atât pentru nativ cât și pentru cei din jurul său. Pe măsură ce factorul inconștient reprimat iese la suprafață prin evenimente care vor avea loc în sincronicitate permite integrarea acestora pe deplin conștientă.
Asimilarea Lunii Negre / Lilith se face prin înțelegerea scopului său profund, deoarece numai această distanță și această înțelegere profundă a perspectivei sale permite accesarea drumului, la început extrem de dureros, pe care nativul este obligat să pornească dacă dorește să fie el însuși. Evitarea procesului de maturizare psihologică este în împotriva vieții, mai ales că această fugă acționează de multe ori împotriva sa dar și împotriva celorlalți – rudele, prietenii, familia ș.a.
Dacă cineva însă își închipuie că Luna Neagră / Lilith este mai rea decât este  Pluto, Saturn sau Marte, este o iluzie. Trebuie să fii conștient de plurivalența ei, ea poate diviza totul, poate însemna eu și opusul său, poate duce la despotism ori la tiranie sau la un activism înflăcărat pentru pace. 
Spre deosebire de energiile fundamentale implicate care sunt minime, acestea sunt, în esență, cele care fac distincția între ură și dragoste, interior și exterior, între sus și jos, între o extremă și alta iar limita între cele două polarități nu este mai groasă decât grosimea unei foi de hârtie.
Luna Neagră / Lilith acceptată și luată în considerare va surprinde mereu iar energia ei va fi canalizată, e drept, parțial mai bine și funcția de creștere a individuației, transcendența instinctelor va prevala întotdeauna, deoarece ea trebuie sublimată pentru a da un sens și mai profund procesului său.
Prin deducție atunci, Luna Neagră / Lilith indică scopul în schimb calea de realizare a acestuia rămâne o enigmă. Ca date suplimentare și fundamentale i-aș mai atribui complexitatea și confuzia pe care le generează nu întotdeauna la momentul potrivit.
Luna Neagră / Lilith este germenele potențial a ceea ce suntem chemați să fim împreună cu Nodul Nord. Aceasta poate sugera la fel de bine inteligența spontană, bogăția interioară și umilința, cunoașterea intuitivă a unor lucruri sau o fascinație pentru un domeniu care îl atrage pe nativ, blocând însă starea de inconștiență, conștientizarea, transcendența, impulsivitatea și distrugerea. Binele și răul coexistă, totul depinde de cât de dezvoltată este individualitatea profundă a ființei pentru a se construi pe Sine în mod corespunzător, prin sacrificiu și rigoare. Luna Neagră / Lilith se hrănește cu intuiția care conduce ființa noastră fundamentală, ea este cea care dă coloratură personalității fiecăruia.
Studiind Luna Negră / Lilith, astrologii au introdus în mod logic și studiul punctului său opus, aflat la perigeu, punct care poarta numele zeului sexualității romane, Priap. Figura de copil reprezintă un element al exuberanței sociale, al excesului, al deșeului, a expresiei animalice, a josniciei ca întruchipare a materiei sordide, a masochismulului, de fapt, o ilustrare, dacă vreți, a părții pământene a relației Lună / Pământ, reflectat în planul conștiinței.
Opoziția cu Priap o ferește oarecum de influența lui directă, ca un fel de ochi al furtunii de unde se poate construi o imagine departe de controlul său ca să se poată exprima personalitatea superficială a nativului proiectată într-un viitor în care se pun bazele a ceea ce va aduce Luna Neagră / Lilith în viața sa. Pătratele Lunii Negre / Lilith sunt, de asemenea, semnificative. Unii astrologi atribuie interpretări personale, diferite despre evoluția conceptului de Lună Neagră / Lilith.
Și atunci se ridică întrebarea, există o diferență de percepție asupra Lunii Negre / Lilith între bărbați și femei? Da, la fel ca orice element polar, Luna Neagră / Lilith este de esență feminină, și în consecință, ea nu este experimentată în același mod de bărbați și de femei. Luna Neagră / Lilith dă indicii despre tipurile de seducție pe care le posedă și de care se folosește, astfel încât așa zisa ferocitatea sau natură castratoare a acesteia, nu este experimentată în același fel de bărbat și de femeie.
 La bărbat acționează anima, conceptul junghian care vorbește despre femeia ideală pe care o caută un bărbat în orice femeie pe care o întâlnește, iar la femei găsim forța masculină de a deide și de a acționa sub chipul lui animus. Cele două, anima și animus se fac simțite prin acțiunea Umbrei, alt concept junghian despre care vom vorbi ceva mai încolo.
Semnul în care se află Luna Neagră / Lilith dă nativului coloratura personalității arhetipului pe care îl reprezintă semnul în afirmarea individualității sale.
Casa în care este Luna Neagră / Lilith poate indica un blocaj, o respingere, mai mult sau mai puțin conștientă, vinovăție, fatalitate sau un tabu, dar în același timp, îl ajută pe nativ să se dezvoltare, în funcție de casa în care se află, prin creșterea performanței acestuia în domeniu și ceea ce determină uneori, trăirea dorințelor reprimate la o intensitate acută. Aduce luciditate, pragmatism și obiectivitate cu o anumită răceală și detașare, care  pot deveni atât rezistență cât și slăbiciune, astfel încât devine dificil de accesat și cu timpul, se transformă o sursă de frică și de slăbiciune care adesea duce la epuizăre și depresie.
Nivelul de conștiință al nativului condiționează prin urmare, gradul de interpretare a temei natale și a activității Lunii Negre / Lilith.
Aspectele dintre Luna Neagră / Lilith și planete indică energiile care se implică în procesul de individuație iar planetele, la rândul lor, imprimă și ele energie și dau forță și coloratură manifestării prin gradele implicate cum sunt pătratele și opozițiile și care prin  definiția lor sunt semnificative.
Tranzitele Lunii Negre / Lilith nu sunt neapărat percepute întotdeauna ca și cauze psihologice implicate deoarece acestea sunt profunde și, uneori, inconștiente. Ele sunt aproape de ceea ce nici un alt tranzit ascuns nu i-ar putea defini sensul.
Cu toate acestea, în cea mai mare parte a tranzitului, ea are ca scop inițial îmbunătățirea activității la nivelul casei și semnului pe care le parcurge, cautând să rafineze și să provoace noi abordări și împinge spre acestă realizare din instinct, fără posibilitate de a riposta sau de a-l ocoli. Stadiul de pasivitate al materiei în aria respectivă este susținut parcă din umbră de o mână nevăzută care o forțează să-și asume riscuri fără să se protejeze asemenea acrobatului care evoluează la înălțime fără plasa de protecție.
De multe ori tranzitul aduce o avalanșă de stări interioare - un bilanț, o conștientizare a crizei care duce la eliberare. Cum spuneam mai sus, Luna Neagră / Lilith aduce acel dram de luciditate necesar purificării unei situații necesare pentru a înțelege cu adevărat valorilorile inconștiente care sunt latente și care trebuie aduse la lumină și exploatate în condiții de necesitate. Ea ajută la distingerea acestor valori, eliberând nativul de zgura metamorfozelor succesive și care aici lucrează în strânsă corelație cu Pluto, rezolvând probleme psihice învechite.
Dar acest lucru poate fi distructiv sau, cel puțin, va destabiliza personalitatea nativului prin începerea dizolvării individualității, a vechiului ego-ul, să ne amintim de Neptun care presupune valori universale absolute pentru a promova viziune mai largă spre care tinde procesul de aprofundare a conștiinței ca apoi să vorbim despre unitate absolută în opoziție cu iluzia, cu golul interior.
În toate cazurile însă, acțiunea Lunii Negre / Lilith este sinonimă cu regândirea radicală a existenței fiecăruia, a alegerile din trecut, în esență, referindu-se la ceea ce trebui păstrat și ce trebuie abandonat. În funcție de nivelul de conștiință al fiecărui nativ, tranzitul poate fi experimentat ca o fatalitate, o coincidență de evenimente constrângătoare în mediul în care acesta trăiește.
Conform modului său de acțiune, Luna Neagră / Lilith este o forță care poate amplifica un aspect, în funcție de câte planete sunt în joc sau îl poate atenua prin blocarea și reducerea la funcția de bază a influxurilor planetei care au provocau probleme iar nativul va fi forțat să se reinventeze în raport cu realitatea. Luna Neagră / Lilith adesea accentuează tranzitele planetelor lente prin configurarea și revigorarea acțiunii lor specifice deoarece le rafinează energiile și valorile pe care le susțin.

Este interesant de urmărit până unde pot merge tranzitele Lunii Negre / Lilith, analizând  evenimentele din trecut, empiric vorbind, să lucrăm aproape arheologic, ca să determinăm punctele de eliberare karmică – jocul făcut de Nodul Sud ale unei teme natale sau mundane. Oare nu spunem frecvent că ceea ce nu ne ucide ne face mai puternici? Luna Neagră / Lilith ne amintește acest lucru mereu.

joi, 17 martie 2016

Universul Dumnezeu ne iubeşte:

Luna şi ciclul ei
 
Mii de ani de observație au arătat că ritmurile lunare ne afectează pe toți, în mod colectiv și personal, instinctiv și inconștient, fazele Lunii fiind cunoscute că influenţează mișcarea mareelor, creşterea plantelor, perioada rutului (înmulţirea) la animalele domestice, animalele sălbatice, vietăţile marine ş.a.
by Minerva

De la primele gravuri simple ale fazelor lunii la imaginile adunate pe stick-uri, omenirea a găsit metode de a identifica momentele cruciale sau propice și de a anticipa evenimentele bazate pe ciclurile Soarelui, Lunii și a Pământului, întocmind adevărate calendare. Cele moderne, instrumentele pe care le folosim şi astăzi pentru sincronizarea activităților noastre cu restul lumii, continuă să se calculează folosind o formulă care are o strânsă legătură cu ciclurile Lunii. De exemplu, sărbătoarea Paştelui la creştini, este calculată întodeauna, în funcţie de fazele lunii, de după echinocţiul de primăvară. Anul acesta, Soarele se va afla la 00:00 grade Berbec pe data de 20 martie, ora 06:40 ora Bucureştiului.
Puţine persoane însă, sunt capabile să recunoască fazele ciclului lunar, direct, observând cerul. Este o adevărată probă şi pentru unii astrologi, care, de multe ori, consideră că ciclul Lunii este unul prea rapid ca să ofere informaţii semnificative. Cu toate acestea, dacă revenim la textele antice, întoarcerea la rădăcini, la calcule şi observaţii, lucrul în armonie cu natura cunoaşte o adevărată renaștere. Interesul crescut pentru ciclul de lunaţii este primul semnal.
Aceste cicluri periodice descriu procesul de manifestare ale influxurilor lunare și pot fi aplicate cu succes atunci când trebuie să luăm decizii legate de afaceri, să lansăm proiecte creative sau de dezvoltare personală cu rezultate uimitoare. Una este să semnezi un contract în ultima fază de scădere a Lunii, alta la primul pătrar să spunem, când Luna este în creştere.
Lucrul cu cele opt etape ale ciclului ne încurajează să vedem viața ca pe un proces, subliniind continuitatea și evoluția. Fiecare nou ciclu oferă oportunitatea de a cunoaște ceva în plus, sporeşte creativitatea, putem deveni conștienți de modele proprii de răspuns, de propria spiritualitate trăind astfel viața mai profund.
Iată, mai jos, un scurt ghid despre cum am putea folosi cele opt etape ale ciclului de lunaţii. Simbolic, numărul 8 reprezintă manifestarea, forma și realitatea fizică.  Fiecare fază este o etapă în procesul de finalizare. Funcția fiecărei etape într-un ciclu este de a sprijini etapa următoare, până la capăt, încât ciclul să se reia din nou ;i din nou iar viaţa să continue să margă mai departe. Primele patru faze alcătuiesc perioada de creștere a ciclului, atunci când energia se acumulează, iar ultimele patru alcătuiesc perioada de scădere a ciclului când energia este eliberată.
            Tipul de energie a fiecărei etape este altul şi alternează activ – pasiv sau receptiv – non-receptiv. Fazele active sunt simple - alegerile sunt făcute și direcția este inițiată din lumea exterioară. Acestea sunt primele etape, care definesc rezultatele ciclului.  Fazele de receptivitate sunt mai complexe pentru că informațiile vin atât din rezultatele activității anterioare cât și din anticiparea activităților viitoare. Acestea sunt etapele în care apar modificări de gândire sau de conduită prin asimilare de informaţii care ajută la planificarea acțiunilor viitoare. Dar să începem cu…

Luna vidă sau Luna fără direcţie
Constituie ariergarda ciclului, fenomenul însoţeşte mersul lunii de la ultimul aspect format într-un semn înainte de a trece în alt semn, cu alte cuvinte Luna va face primele aspecte ale noului ciclu abia în următorul semn astrologic. Durata acestei micro-faze este de la câteva minute, la câteva ore.
Alexandru Păunescu spune foarte frumos în articolul său Luna vidă sau relevarea Umbrei astrologic, Luna Vidă permite explorarea a ceea ce reprezintă oglindirea „părții negre” a psihicului pe care omul are datoria de o cerceta, în cazul în care dorește o cunoaștere autentică a sa, iar apoi a lumii. Luna Vidă schimbă focarul din exterior în interior, dar într-un mod destul de dramatic deoarece influențează în mod negativ acțiunile externe întreprinse de om pentru a-l determina să acorde atenție realității interioare. În acestă perioadă pot fi înțelese anumite dorințe, înclinații și aspirații. Visul este una dintre cele mai frecvente moduri de exprimare a subconștientului, iar Luna Vidă permite și favorizează acestă comunicare. Visele din acestă perioadă cuprind simboluri esențiale pentru individ, care îl vor ajuta să integreze și acele părți pe care el le consideră negative... Investițiile majore, inițierea relațiilor profesionale sau afective, luarea deciziilor ce au un impact puternic în viața individului capătă conotații negative atunci când sunt realizate în timpul Lunii VideLuna vidă nu face decât să ne pună în faţă o oglindă în care ne putem privi în totalitate, fără măști, fără faimă sau alte adaosuri, iar satisfacția sau insatisfacția acestei reflexii generează acțiuni.

Faza de  Lună Nouă 
Luna parcurge distanţa 0 - 45 de grade înaintea Soarelui. Luna are o vizibilitate foarte mică, iar faza este una activă și spontană. Este vorba despre auto-descoperiri, începuturi și intenții. Această etapă vizează corpul emoţional:  pasiunea, dorința și entuziasmul fiind caracteristicile fazei. În acest stadiu, nu există nici conștientizare și nici cunoștințe. Inocenţa momentului ne aduce în poziţia de pionierat.
             Energia fazei se referă la vedere, la observaţie - interioară și exterioară. Deoarece imaginea de ansamblu încă nu poate fi văzută, este un moment de vulnerabilitate și de îndoială, de aceea este nevoie de acţiuni vizionare. Funcția acestei faze este de a deveni conștient de intenție; mai târziu, vor veni şi oportunităţile de revizuire și de reorientare.
În timpul fazei de Lună Nouă se naşte intenția pentru că începem să o vedem și să acționăm asupra ei. Întrebarea este: ce îmi doresc şi este important ca nativul să se imagineze obiectiv dacă vrea să fie satisfăcut emoţional şi să-şi creeze o reprezentare vizuală a ceea ce îşi doreşte, cât va creşte şi cum va arăta, şi care poate fii urmărită de-a lungul întregului ciclu. Ideea este de a face din aparenta lipsă o imagine clară mental, iar noi să privim fără teamă modul în care energia astrului se va acumula. E timpul să avem încredere în noi înșine, în capacitatea noastră de a învăța și de a ne adapta, iar potențialul nostru să fie pregătit să se manifeste.

Faza de Creştere
Luna parcurge distanţa de la 45 la 90 de grade înaintea Soarelui şi se vede din ce în ce mai bine pe cerul nopţii. Faza de creştere este un de recepţie și de deliberare în acelaşi timp, deoarece prin acumulare de energie ea ajută la dezvoltarea resurselor proprii pentru a proteja și susține viziunea Noului. 
Această fază se referă la impulsurile noastre, la răspunsurile instinctive, intuiția, reflexul precum și mecanismele de supravieţuire şi de apărare, de bază, pentru a păstra amprenta stabilită în timpul fazei de Lună Nouă. În această etapă, ne putem manifesta scopurile şi obiectivele dorite.
Energia este stimulată de către simțuri -  gust, miros și atingere. Nu este lupta pentru a aduna informațiile necesare dezvoltării în continuare a ciclului, ci înțelegerea motivației care stă în spatele dorinţei.
În timpul fazei de Lună în Creştere, suntem deschişi la informații dar și la acțiune: ce trebuie să fac ca să-mi ating obiectivul? de ce am nevoie sau cum pot supravieţui? Este momentul să ne lăsăm călăuziţi de instinctele noastre, ne hrănim sinele cu alimentele preferate. Relaxați-vă într-o baie cu uleiuri esentiale, permiteţi sinelui să accepte îmbrăţişarea ca pe o forţă de tămăduire, revizuiţi-vă resursele interioare pentru a găsi calitățile care să vă ajute să prosperaţi.

Faza Primului pătrar
Luna parcurge distanţa de la 90 la 135 de grade şi răsare la Est undeva în jurul prânzului, iar în Vest undeva la miezul nopții, o fază activă şi impetuoasă.
            Este vorba despre realism și individualitate. Această etapă presupune că organismul resimte nevoia de mişcare. Ideea este că corpul în mişcare generează energie, care poate fi apoi canalizată într-o exprimare creativă. Există acum o sensibilitate, care ar putea fi redată prin extreme, fie pe faţă, direct, fără teamă, fie pe ascuns, cu incapacitatea de a exprima ceea ce simţim.
Acum putem trăi acut sentimentul că suntem înțeleşi greșit şi de aici tendinţa de a cere părerea unora şi altora pentru ceea ce facem. Activitatea din timpul acestei faze trebuie să îndepărteze obstacolele ivite pe neaşteptate, astfel încât energia să aibă spațiu să se dezvolte și să sporească. Funcția acestei faze este aceea de a crea o fundație solidă şi sigură.
În timpul primului pătrar, facem ceea ce simţim cel mai bine.Trebuie să acționăm, să ne exprimăm sentimentele și independența, să lăsăm trecutul în urmă. Întrebarea acum, este: ce pot face pentru a-mi materializa ideile? Şi de aceea este importantă acţiunea. Acțiunea fizică este cheia pentru energia de inițiere. 
Mişcaţi-vă, dansaţi, faceţi gimnastivă pentru a evita senzaţia de blocaj.

Faza de stabilizare 
Luna parcurge distanţa de la 135 la 180 de grade înaintea Soarelui, răsare în Est undeva în jurul orei 15.00, în mijlocul după amiezei, iar la Vest undeva după miezul nopţii.  
Este faza în care vorbim despre receptivitate şi discernământ, despre dezvoltarea unor instrumente și tehnici de lucru care servesc ideii originale şi de aceea este un punct esențial al ciclului. Se conectează direct la etapa de nou și se referă, iar, la corpul emoţional. Prima impresie este dată de feedback-ul primit în ceea ce privește obiectivul actualului ciclu. Este etapa de analiză a informațiilor, de căutare a soluţiilor şi de noi metode care să sporească eficiența.
Energia momentului se referă la vederea dinspre interior spre exterior. Atenţie însă că imaginea de ansamblu încă nu poate fi văzută. Nu este o luptă pentru a emite o judecată de valoare ci de a învăţa să avem încredere în noi. Încrederea în sine trezește puterea de creație, de aceea funcția acestei faze este de stabilitate. În timpul acesteia filtrăm și analizăm toate informațiile pe care le-am obținut prin acțiunile noastre anterioare, cum ne putem îmbunătăți planurile, ce ne-a scăpat din vedere, cum ne putem revizui atitudinea de până atunci.

Faza de Lună Plină
Luna este 180 - 225 de grade înaintea Soarelui. Ea se va vedea la Est la apusul Soarelui, şi la Vest la răsărit. Faza este una activă şi de integrare. Este vorba despre conștientizare, cooperare și schimb de informații. 
Această fază presupune interacţiunea cu intelectul în sensul în care detașarea sprijină obiectivitatea. În acest stadiu, conştientizarea ajunge să lumineze locurile cele mai întunecate, care altfel stau în umbră. Energia acestei faze este stimulată din interior spre exterior, în continuare, şi ar trebui să fim atenţi, să existe un echilibru în tot şi toate. Funcția acestei faze este de a începe procesul de remodelare a obiectivelor, în conformitate cu gradul de conștientizare a adevăratului sens al viziunii originale.
În timpul fazei de Lună plină trebuie să îi implicăm şi pe ceilalți în activitățile noastre, deoarece relațiile presupun şi o sumă de oportunităţi, deci sunt cheia potrivită pentru conştiinţă. Observăm tot ce se reflectă înapoi şi ne întrebăm, firesc, ce putem face pentru a armoniza situația, adică este timpul să acordăm atenție celor din jur și să ascultăm ceea ce spun. Când confuzia alterează gândirea, amintiți-vă că muzica linişteşte mintea iar melodia dă glas spiritului.

Faza de diseminare 
Luna este 225 - 270 de grade înainte de Soare, în descreștere, vedem cum se micşorează la Est, undeva jurul orei 09:00, ca să revină în Vest, undeva în jurul orei 21:00.
Faza diseminarea este una receptivă și demonstrativă. Este vorba despre comunicare, despre administrarea resurselor și despre  deschiderea spre transformare. Puterea a ceea ce considerăm semnificativ este o forță de propulsie pentru însăşi distribuția sa. În această etapă, stările emoţionale şi sentimentele trebuie să fie împărtășite cu ceilalți, deoarece energia fazei se referă la mișcare. Acum se amplifică o sensibilitate care ţine de credinţă, sub toate formele ei, nu este o luptă pentru a ne alinia viziunea personală cu nevoile întregului ci pentru a obține perspectiva.
În timpul fazei de diseminare, împărtășim viziunea noastră cu oameni care rezonează cu noi şi doar atât cât putem pentru că suntem măcinaţi de îndoieli, oare obiectivele mele contribuie la bunăstarea colectivă, idealismul meu s-a transformat într-o auto-neprihănire, de fapt, nu facem altceva decât să analizăm cauza acțiunilor noastre din faza de creştere. E momentul să permitem sinelui să ne arate tot ceea ce am învăţat şi să provocăm sensul energiei interioare prin mutarea activităţii personale în una de grup, cum ar fi sporturile de echipă, dansul ori munca ce se desfăşoară în interiorul proiectelor demarate.

Faza ultimului pătrar
Luna este la  270 - 315 de grade înaintea Soarelui, în scădere, vedem cum apare în Este undeva la miezul nopţii, iar în Vest, undeva în jurul prânzului. Faza este una activă și de responsabilizare. Este timpul să ne reorientăm, pentru tranziție și pentru finalizare. Momentul este conectat cu faza de diseminare şi se referă la instincte. Răspunsurile intuitive și senzoriale în mediul în care trăim, orientează acțiunea finală necesară pentru atingerea obiectivelor ciclului. În această etapă, acțiunile întreprinse sunt fie de rectificare, fie de a da impulsul final necesar pentru a avea un rezultat de succes.
Energia este de a stimula simțurile în special, gustul, mirosul și tactilitatea. Acțiunea este esențială și evidentă şi cere trecerea de la tiparul conservator la cel creativ, inventiv, chiar dacă această trecere implică şi un anumit risc, nu de alta, dar funcția acestei faze este una de manifestare.
Acum ne sunt recunoscute meritele şi realizarile și trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru acțiunile noastre. Facem ceea ce trebuie să facem, știm instinctiv ce drum avem de urmat chiar dacă ne mai bântuie întrebări de tipul încotro mă îndrept. Este timpul să folosim tot ceea ce am realizat pentru a-i ajuta pe ceilalți. Tehnicile tactile ajută la eliberarea energiei blocate în organism prin masaj cu uleiuri sau prin aromaterapie.

Faza Lunii balsamice
Luna se află la 315 - 360 de grade înaintea Soarelui. Luna este vizibil în descreștere, apare ca o feliuţă subţire la Est undeva în jurul orei 03.00 înaintea zorilor. Faza Lunii balsamice este receptivă și aduce eliberare. Este vorba despre a lăsa trecutul în urmă și a ne orienta atenția spre viitor, anticipează faza de Lună Nouă și implică mentalul. Ca și în cazul Ultimului pătrar, vorbim despre detașarea care servește pentru a da o viziune obiectivă viitorului. Întrucât, faza de conștientizare implică ceea ce este, conştientizarea în sine este balsamul care vindecă ceea ce a fost şi orienteză nativul spre ceea ce va fi.
Energia faze este stimulată de concesia dintre interior și exterior, prin vocea interioară. Eliberarea de trecut trebuie să fie completă, în scopul de a începe un nou ciclu conştient şi cu claritate. Funcția acestei faze este de a anula vechile tipare şi a pregăti unul nou pentru viitorul ciclu.
În timpul fazei lunii balsamice, retragerea din lumea exterioară este necesară, este un moment pentru visare și contemplare tăcută, de interogaţii de tipul de ce avem nevoie pentru a ne elibera şi ce alegem să luăm cu noi în următorul ciclu. E timpul pentru a fi cu noi înșine, pentru a ne asculta vocea interioară şi să ne vindecăm sufletul prin meditaţie şi relaxare cu muzică de meditaţie. 

vineri, 22 ianuarie 2016

NLP-ul astrologiei

Abordarea astrologiei 
din perspectiva octavelor planetare


Înainte de a explora ce înseamnă teoria octavelor planetare, haideţi să încercăm o definiţie a acesteia, cea mai simplă fiind formularea două planete aflate, din punct de vedere energetic, într-o relaţie de reciprocitate; relaţia trebuie privită de jos în sus, capătul de sus, superior, reprezintând principiul abstract iar capătul de jos, inferior, mijlocul de aplicare a acestui principiu. Sau, ne putem raporta la Octava superioară pentru a descrie finalitatea unei acţiuni şi revenirea la punctul iniţial, în timp ce octava inferioară este mijlocul prin care se produce acţiunea şi locul unde are loc aceasta. Ideea de octave planetare s-a dezvoltat odată cu descoperirea celor trei planete exterioare:
·        Uranus, care elaborează structuri ideatice noi, inclusiv ideile revoluționare, a fost văzut ca principiul care pune în mişcare mesajele specifice ale lui Mercur.
·        Neptun, care reprezintă conexiunile dintre afectiv, emoţional şi spiritual, se regăseşte în acţiunile specifice şi pasionale ale lui Venus.
·        Pluto, care transformă tot ceea ce atinge, coborând în străfundurile neştiute ale fiinţei, şi care reprezintă voința, esența puterii de a fii, forța reală din spatele acţiunilor impulsive ale lui Marte.
Cu alte cuvinte, planetele personale sau planetele vizibile cu ochiul liber sunt considerate octave inferioare pentru că rezonează vizibil cu funcțiile energetice şi biologice ale nativilor, iar cele transpersonale, care se află dincolo de Saturn, sunt considerate octave superioare deoarece reflectă activitățile transcendente și spirituale, precum şi calitățile acestora cu impact asupra vieţii noastre.
               Există, fără îndoială, un adevăr în toate acestea, şi în funcţie de aspecte, ne limităm la a analiza doar elementele importante din viaţa unei persoane, cum este celebra iluminare. Uranus face posibilă conştientizarea neaşteptată a unor idei progresiste care nu au apucat să se închisteze în rigiditate lui Saturn şi astfel, inspiră și transforma mintea prin Mercur. Compasiunea și tot ceea ce decurge din aceasta este caracteristică lui Neptun şi acționează direct, când Saturn o permite, asupra valorii deciziilor, inclusiv sentimentale, reprezentate de Venus. Puterea care definește în esență acţiunile lui Pluto, transformă, dacă i se permite,  inițiativa personală a lui Marte. Esențial însă, este faptul că acţiunile lui Uranus, Neptun și Pluto nu sunt în contradicție cu funcţiile lui Mercur, Venus și Marte, dimpotrivă ele reflectă un nivel superior de acceptare şi de acţiune. Dar acestea sunt activități menite să perturbe și să transforme totul, să repolarizeze și să reorienteze acţiunile lui Mercur, Venus și Marte. Sursa puterii uraniene este, în principiu, diferită de cea a puterii mercuriene. Este exact ca şi atunci când vrem să înţelegem diferenţa dintre conştient şi inconştient şi spunem despre acesta din urmă că este un tip superior de conştiinţă.
În lucrarea sa -  Astrologie, Karma si Transformare, din 1978, astrologul Stephen Arroyo menționează că planetele transpersonale nu acționează numai asupra generaţiilor, ci dezvăluie şi psihologia profundă a nativilor. Arroyo susţine că  Pluto patrunde atât de profund în subconștient încât este aproape imposibil să fie identificat parcursul unui tranzit plutonian într-o temă natală. Nu este vorba despre probleme de inițierea șamanică, nici despre arhetipuri sau despre îndeplinirea cerințelor călătoriei eroului așa cum este descris de către regretatul Joseph Campbell în Eroul cu o mie de feţe, cel puțin nu în teorie, dar atunci când Pluto face aspecte semnificative într-o temă natală, cum ar fi, de exemplu, conjuncţia cu Soarele sau Luna natale, cu Ascendentul sau cu Mijlocul Cerului,  aveţi grijă. Nietzsche spunea la un moment dat că ceea ce nu te ucide, te face mai puternic. Dacă ar fi după mine, aş descrie tranzitul plutonian ca mersul pe coji de nucă.
Mai întâi şi mai întâi, trebuie să vedem în ce semn se află planeta, cărui element îi aparţine – foc, aer, pământ sau apă, ce calitate are – cardinal, fix sau mutabil, precum și locul pe care îl ocupă în tema astrală. Casele angulare sunt cele mai puternice din punct de vedere energetic deoarece ele reprezintă cele patru semne cardinale, patru planuri principale ale vieții noastre – planul personal, cel familial, partenerial și al carierei iar acestea sunt semnele care inaugurează cele patru anotimpuri - echinocții și solstiții. Cu toate acestea, atunci când aceste planete ajung în Casele stăpânite de ele - Pluto în Casa a 8-a, Neptun în Casa a 12-a şi Uranus în Casa a 11-a sau dacă Neptun ajunge în Peşti, Uranus în Vărsător sau Pluto în Scorpion, trebuie să fim foarte atenţi şi să urmărim îndeaproape generațiile născute în aceste perioade, precum și orice schimbare socială, culturală sau de reconfigurare geopolitică din perioada respectivă.
               În acest moment, singura planetă exterioară care este în domiciliu, este Neptun aflat în semnul Peștilor. Deci, în loc să urmăm ordinea firească, de la Uranus la Neptun apoi, la Pluto, vom începe direct cu Neptun. Suntem la o răscruce de drumuri, spiritual vorbind, iar unele dintre ideile lui Neptun, par să urmeze o logică aparent stranie. Mai mult ca sigur şi conceptul de creare a propriei noastre realități intră sub stăpânirea lui Neptun, dacă ne gândim la creativitatea vizuală, la meditație dar și la grijile cotidiene, temerile și problemele noastre pe care le vrem substituite cu gânduri mai plăcute, denumite uneori evaziune imaginativă sau, pur şi simplu, iluzii. Cu toate acestea, Neptun, spre deosebire de Uranus sau Pluto, apelează la calea minimei rezistențe. Neptun nu insuflă nimic energic ca Pluto şi nici nu duce la situaţii tensionate cum sunt revoltele uraniene. Poate că, de aceea Neptun face apel la sensibilitatea noastră.
Cea mai acută exprimare a lui Neptun este compasiunea. Prin complementaritate cu semn polar – Fecioara şi Neptun în Peşti vrea să ajute omenirea într-un fel. Dar, în același timp, Neptun vrea să se dilueze în spiritualitate, vrea să fuzioneze întru totul și să se piardă în extazul universal. Această octavă acută a lui Neptun este activată prin dans, prin meditaţie, yoga, Tai Chi, luând forme diverse – scufundări în sine prin meditaţie, nevoia de linişte interioară, de deconectare, muzica de relaxare sau vizionarea de filme spirituale. Toate aceste activități par pline de farmec neptunian dacă ne gândim la jocul delfinilor care se contopesc la un momentadat cu albastrul mării, cu căldura soarelui şi curcubeele care apar la orizont.
               Copil fiind habar n-aveam de astrologie dară-mi-te de Neptun, eventual parcurgeam etapa povestirilor mitologice ale lui Alexndru Mitru când citeam despre zei şi Olimp, despre eroi porniţi în aventura vieţii lor şi eram atrasă, în acelaşi fel, de sunetele dulci ale muzicii, de balansul plăcut pe care îl dă inerţia atunci când te învârţi în ritmul acelor sunete şi lumina soarelui mă învăluia într-o ploaie aurie strecurată pieziş printre frunzele foşnitoare ale copacilor, mă legănam pe scaun sau la propriu, de pe un picior pe celălalt, pierdută în tonurile dulci ale armoniilor. Aşa am experimentat primele epifanii spirituale chiar dacă nu ştiam nimic despre ele în acel moment. Eram fascinată de întinderile albastre-argintii ale Mării Negre şi era o adevărată aventură când plecam cu familia la mare pentru că eram convinsă că începe aventura, că voi vedea peşti, balene și alte vietăţi marine, iubid mirosul mării și orice povești despre palate de cleştar şi sirene, despre bogăţiile lumii subacvatice, fascinaţie care a trecut cu repeziciune de la Andersen şi Jules Verne la aventurile lui Jaques Yves Cousteau. Întotdeauna am fost fascinantă de mare, de întinderea aparent infinită de ape, dar în acelaşi timp o frică viscerală îmi chinuia sufletul şi măruntaiele, în faţă de absisului oceanic.
               Copiii deprind experienţa neptuniană atunci, când în jocurile lor îşi folosesc imaginaţia. Şi din nou fug în timp şi mă văd la grădiniţa când săueam colegilor de grupă poveşti inventate de mine iar directoarea i-a spus mamei mele să mă ducă la psihiatru că sunt bolnavă. Doar pentru că nu eram la fel cu ceilalţi copii. Imaginaţia copiilor continuă într-un fel filmele pe care le văd, filme cu poveşti pentru vârsta lor şi potrivite pentru minţile lor tinere, în formare. Cred că este important să lăsăm copiii să acceseze lumea lui Neptun, încurajându-i să asculte muzică, creând cadru de manifestare pentru preocupările lor creative. Aș merge chiar mai departe, obişnuindu-i pe copii cu meditaţia, cu ieşirile în natură unde pot observa viaţa în plenitudine ei. Mersul la muzeul de ştiinţe naturale, la acvarii, la grădinile zoologice mi se oare extraodinar de benefic pentru stimularea creativităţii.
               În funcţie de aspectele din tema natală, nativii vor rezona cu octava inferioară a lui Neptun, Venus, care, dacă, la rândul ei, este prost aspectată, va influenţa comportamentul acestora şi unii vor ajuge să cadă pradă viciilor, vor cunoaşte uşor dualitatea adevăr – minciună cum se întâmplă atunci când evită, din prudenţă, sau îşi asumă conştient rolul de victimă, se vor folosi de minciună ca să scape de responsabilităţi ş.a. Cultura muzicală modernă este sub semnul lui Neptun și tineretul experiementează octava inferioară atunci când muzica este folosită ca instrument de manipulare – iluzia că un cadru romantic, sau cel puţin aşa ar dori să fie, doar că odată consumat evenimentul, multe tinere realizează că au fost înşelate, că au intrat într-un cerc vicios din care se scapă foarte greu, consumul de alcool sau cu octava superioară când muzica este folosită pentru relaxare sau pentru meditaţie. Când se apasă pe octava înaltă a lui Neptun, de regulă, este un moment propice pentru renunţarea la alcool, la dependenţa de medicamente sau alte substanţe din această categorie, la ţigări, la iluzii şi la reformulare interioară.
               Tot sub semnul tandemnului Venus – Neptun stă dorinţa tinerelor de a se menţine într-un anumit trend şi încep fie să îngurgiteze medicamente de întreţinere după ureche, fie cure de slăbire care nu au nimic de a face cu un proces normal de nutriţie. Încep tulburările metabolice care culminează cu debutul unor boli cu caracter imunitar, mai ales când intră în joc un alt tandem, la fel de celebru, Mercur – Uranus, şi se declanşează anumite alergii, dermatoze şi dermatite, intoleranţe alimentare, alimentaţia dezechilibrată ş.a., sau boli cu caracter endocrin – obezitate, prin tulburarea funcţiei tiroidiene, de exemplu. Dar, un dezechilibru alimentar are impact asupra mecansimului endocrin, în general, pornind de la tiroida propriu-zisă şi încheind cu tulburări ale funcţiei de asimilarte cum ar fi anorexia sau bulimia, ale funcţiei ovariene – diverse chisturi, dezechilibru ciclului menstrual, ale funcţiei renale – diverse boli ale rinichilor sau ale funcţiei hepato – pancreatice: gastrice, ulcere, dischinezii biliare, pancreatite acute ş.a.
               Ne aflăm, din punct de vedere spiritual pe punctul de a deveni propriul nostru guru prin stăpânirea conştientă a conceptelor spirituale care ţin de sinele nostru superior. Când ne aliniem cu reprezentările cele mai înalte ale lui Neptun, suntem convinşi că atingem iluminarea. Pentru a ajunge acolo, trebuie să renunțăm la dependențe și la modurile de evaziune psiho -socială fapt deloc ușor în societățile care promovează mesajul subliminal și folosește religia ca instrument de manipulare și de control.
               Asta ma aduce cu gândul la Uranus, planeta revoltei împotriva manipulării și a controlului, în special asupra grupurilor mari sau a unei comunități. Uranus este, în multe feluri, factorul egalizator dar este şi planeta comunisului, ca noţiune generală, şi doar prin faptul că  promovează detașat egalitarismul şi umanitarismul şi aici lucrează mână în mână cu Neptun. La urma urmei, Uranus este stăpânul semnului Vărsător, un semn de aer, detașat și analitic, care numără printre nativii săi cele mai multe genii, revoluționari și inovatori. Iar când vorbim despre era Vărsătorului trebuie să luăm în considerare planeta Uranus.
Uranus, în calitate de octavă superioară a lui Mercur aduce în prim plan ideea de egalitate, de justiție, de efort umanitar, cooperarea, comerțul cinstit, la orice nivel, distribuirea echitabilă a produselor alimentare, drepturile omului, drepturile animalelor precum și inovațiile care creează o societate a viitorului. Uranus nu favorizează elita, el își va concentra acţiunile în proproţie de 99 % asupra păturilor sociale care suferă de pe urma exploatării sau a pauperităţii din principiu. Prin Mercur, octava sa inferioara, legătura cu Uranus se face prin în rebeliune, prin proteste violente, revolte, răsturnarea regimului doar pentru a-l înlocui cu unul mai rău, tot dictatorial dar cu o ideologie diferită și asta pentru că Mercur şi Uranus nu văd individualitatea ci colectivitatea. Pentru Uranus, drepturile individuale sunt mai puțin importante, pentru el primează drepturile de grup și, de exemplu, cu Uranus în Berbec, semnul în care se află în prezent, am văzut partea sa secantă, nemiloasă.
               O creştere, în cascadă, a incidentelor violente, un instinct de dominaţie agresiv, călcarea în picioare a tuturor valorilor morale şi sociale – invazii, lupte pentru putere, atacuri fără precedent la adresa democraţiei, spirit de haită, crime, violuri, accidente teribile dar mai ales atacuri teroriste. Nimic nu este mai de temut într-un război, fie el şi ideologic, decât să nu îţi cunoşti duşmanul. Oameni pe care îi ştiam sănătoşi, plini de viaţă, dispar în accidente sau suferă accidente cu un anumit grad de mutilare, brusc se îmbolnăvesc sau descoperă că suferă de maladii cu o finalitate ireversibilă şi rapidă.
În ce îl priveşte pe Pluto, stăpânul lucrurilor neştiute, ascunse ochilor lumii, e greu de imaginat cât de mare şi de puternică este influenţa sa, avem o generaţie de Capricorni care îi simt influenţa, într-un fel sau altul, eu însămi aştept ca în vară să treacă în Casa a 1, sunt curioasă ce alte forţe mai generează pentru că întâlnirea cu Marte natal, în cazul meu a fost benefică, mi-a dat forţă şi culmea, răbdare, să scriu altfel decât am făcut-o până acum, să mă reformulez în raport cu ceea ce simt eu şi nu cu ce vor să-mi inpună alţii, vom vedea ce va fi mai departe.
Nu cred că există o subtilitate şi o volatilitate mai mare decât superioaritatea rezonanţei marţiene în Pluto. Dacă Marte distruge, Pluto transcede distrugerea prin renaştere, nu cred să existe satisfacţie mai mare. Să ne gândim doar la cei care au suferit o opoziție sau o conjuncţie a lui Pluto tranzit fie cu Pluto natal, fie cu planetele personale Soare şi Lună, fie cu Ascendentul sau Mijlocul Cerului, la experienţa recuperării Sinelui după experienţe intense prin culoarele cele mai întunecate ale fiinţei, ca într-un labirint, în cea mai lungă noapte, cam trei ani durează aspectul cu retrogradări cu tot.
Ieşirea la lumină a presupus transformare interioară, putere de stăpânire, capacitatea de a rezolva lucruri de care habar nu aveau -  vă aduceţi aminte basmul cu Frumoasa şi Bestia, cum iubirea poate stăpâni instinctul şi poate aduce la lumină ceea ce este mai frumos din om, ei, bine, eu cred că Bestia semnifică această călătorie plutoniană în lumea întunecată a sufletului. Sau mitul Persefonei, fiica Demetrei, răpirea ei, căsătoria cu Zeul lumii subpământenii şi revenirea periodică la sânul mamei. Ieşirea la lumină aduce doar un oftat de ușurare, viaţa merge înainte.
               Coborârea şi călătoria în lumea lui Pluto începe cu frica de necontrolat, teama fără acoperire, inexplicabilă, tulburări psihotice care fac ravagii în societate, blocajele mentale, emoțiile iraționale, nativii sunt ca un vulcan gata să explodeze, ceea ce colcăie în subconștient iese brusc la suprafață.
Material, coborârea în infernul lui Pluto este reprezentat de energia nucleară, de tehnologii medicale costisitoare care fac mai mult rău decât bine, dacă ne gândim la radiaţii, deșeurile nucleare, dezastrele naturale și perturbarea totală a habitatului. Accentul cade pe Întuneric. 
Medical s-a remarcat o creştere îngrijorătoare a diverselor forme de cancer, a bolilor cardiace şi a diabetului. Ori tocmai această creştere este semnalul că modul de viaţă, habitatul şi modul de alimentaţie trebuie schimbat. Pluto se află în Capricorn, semn care stăpâneşte metabolismul organismului, asimilarea elementelor nutritive, cum este calciul, în principal, dar şi celelalte minerale şi vitamine. Ori schimbările de care aminteam se datorează tulburării funcţiei metabolice, dezechilibrului funcţiei metabolice a organismului prin schimbarea modului de alimentaţie, prin alterarea mediului de viaţă cu impact asupra sănătăţii organismului – stresul fiind considerat inamicul public nr.1.


vineri, 16 octombrie 2015

Sintesa Chironiae 7

Despre ciclul Chironian     


        În tranzitul său peste unele puncte sensibile ale temei natale, Chiron face să  experimentăm, în lume noastră interioară luptele sălbătice descrise de  Centauromahie precum şi forțele instinctuale generate de aceasta. În timpul acestui proces de individuație suntem chemați să împăcăm contrariile când forța instinctuală ne antrenează în varii conflicte cu nevoia de a ne conforma cu modele acceptate de moderație și de reținere. Câteodată însă le negăm, rănindu-ne pe noi şi rănindu-i pe cei pe care îi iubim şi alimentând astfel sursa frustrărilor noastre.
       Primul pătrat al lui Chiron are loc, de regulă, la vârste cuprinse între 7 şi 8 ani (ca de altfel şi primul pătrat a lui Saturn), perioadă în care copilul este încă în imposibilitatea de a distinge clar aspectele realităţii imdiate şi de aceea rana provocată în aceste momente este experimentată şi receptată mult mai profund, deoarece acesta este imposibil de distins de colectivitate. Copiii până la 7 – 8 ani, deşi au personalitatea formată, trăiesc mult mai profund imaginarul, este vârsta basmelor şi poveştilor sau, cum se petrece acum, din ce in ce mai frecvent, trăiesc în imaginarul jocurilor de pe tabletă sau de pe calculator, iar experiența rănii se imprimă puternic în viaţa sentizivă a psihicului. Mi-mintesc de momentul debutului bolii. Se întâmpla într-un ianuarie geros a lui 67, la sfârşitul vacanţei de iarnă. O boală de sânge, cu un debut brutal -  o hemoragie masivă, care m-a pus la pat pentru câteva luni, apoi ani, perioadă pe care am asimilat-o unei recluziuni forţate. Nu puteam merge la săniuş, nu aveam voie să patinez, nu mă mai puteam juca cu copiii de vârsta mea, nu aveam voie să fac efort, regimul de viaţă era strict, inclusiv cel alimentar. Chiron era în Peşti, semn care răspunde de imunitate. Iar boala este de natură imunitară. Ani la rând, au urmat un întreg cortegiu de analize, când copiii de vârsta mea se jucau, eu trebuia să stau în spital. La maturitate abia am conştientizat că dacă nu se întâmplau toate acestea, astăzi nu mai eram în viaţă.
      La prima pătrat putem trăi experiență de a fi între două lumi. Experiențele pe care le-am descoperit la mine, le-am întâlnit, sub diverse forme, la clienţii mei, în preajma primului pătrat al lui Chiron, care sugerează acest lucru – debutul unor boli, divorţul părinţilor, moartea unui bunic de care au fost foarte ataşaţi, un accident de autoturism urmat de decesul unuia dintre părinţi, pericolul de înec sau experiențe legate de decorporalitate ori de moarte clinică, spitalizare îndelungată ş.a.
Poate una din cele mai traumatizante experienţe a fost aceea a înstrăinării de familie, când copilul simte că nu aparţine acesteia, sentiment descris de Freud drept experienţă arhetipală, moment în care copilul se simte decăzut din drepturile sale, depărtat de originile sale, fie prin boală sau alte evenimente deloc plăcute sau culminând cu apariţia unui frate sau a unei surori şi când atenţia familiei este îndreptată spre nou-născut. Pentru a se elibera de identificarea cu frații sau cu părinții săi, în acele momente, copilului îşi romanţează originile. De regulă, spune că este adoptat și părinții săi adevărați sunt dintr-o familie bună şi că unul din bunici nu a dorit ca ei să rămână împreună iar el a trebuit să fie dat spre adopţie sau susţine că el este singurul copil legitim al familiei iar frații și surorile lui sunt născuţi din legăturile amoroase ale mamei ori ale tatălui. El îşi explică şi de ce este atras sexual de sora lui, dacă este băiat, sau de fratele ei dacă este fată - tabuu-l incestului, deoarece sunt de natură sexuală diferită. Instinctele primare sunt sublimate în tabuu. Freud subliniază de ce este atât de comun sentimentul adopţiei, prin faptul că aceste experienţe ale înstrăinării sunt o iniţiere în viaţă care însoțește primul pătrat a lui Chiron.
    În esenţă, primul pătrat al lui Chiron ar putea fi numit şi întâlnirea cu rana în urma unei boli, a unui accident care ne-a afectat fizic, o criză emoțională sau o problemă de natură afectivă, prima experiență conștientă cu care ne confruntă Chiron este rana din noi înșine. Deoarece boala este, în general, împărțită între spirit și trup, trebuie să ne întoarcem în lumea noastră interioară, să mergem la amintirile pe care ni le refuzăm, să le aducem la lumină pentru a începe procesul de vindecare, chiar dacă trăim acut senzaţia de durere, de înstrăinare, de respingere sau de marginalizare. În timp ce experiența nu poate fi accesibilă conștient, rana are un  loc bine definit emoţional undeva în psihicul nostru. Sentimentele noastre sunt copleșite de trauma rănii sau înstrăinării dacă prin raţiune nu am fi capabili să ne adunăm forţele, să ne conştientizăm problemele şi să mergem mai departe.
Opoziția care se petrece între 13 şi 17 sau între 19 şi 22 ani ne confruntă cu rana din nou; de data aceasta mai deschis. Boala poate reveni, fantomele trecutului se strecoară iar în viaţa noastră; tema ciclică asociată cu suferinţa, cu rana, cu trauma, reapare. Cu această fază începe, de fapt, vindecarea, deoarece prin această confruntare deschisă devenim conştienţi, pentru prima oară, de inevitabilitatea acestui ciclu în viețile noastre. Mai mult, realizăm că lipseşte parcă ceva, nu ne simţim întregi, şi pornim să căutăm modalităţi de a întregi porţiunea de cerc lipsă, căutăm să ne vindecăm rănile prin noi înşine, doar că acum suntem ceva mai conştienţi care parte a Sinelui este rănit. Unii poate că refuză să sublimeze acest sentiment, dar mai devreme sau mai târziu, tot îl vor conştientiza.
          Ultimul pătrat care poate avea loc 32 – 33 de ani sau 41 – 42 de ani sugerează că ne acceptăm rana, că nu mai refuzăm să ascundem anumite amintiri, ci că suntem într-o fază în care am conştientizat traumele sau încercăm să o facem. Experienţa de viaţă face să recunoaştem şi să acceptăm că nu suntem perfecţi şi că nu vom fii niciodată. Uneori revine teama de a ne confrunta cu propriile noastre limite, dar suntem mult mai reflexivi şi mai capabili să integrăm aceste temeri în contextul general care este viaţa noastră.
          Totuși durerea continuă să existe, uneori mai intensă, şi atunci ego-ul ne-ar putea provoca să o negăm, doar că în acel moment se poate produce un blocaj, se închide o uşă, nu ne lasă să renunţăm la ea ci ne obligă să ne întoarcem la originele ei şi să o conştientizăm. Ca o ironie a soartei, acceptarea traumei promovează sentimentul de plenitudine și ne încurajează că suntem pe drumul cel bun. Astfel ciclul chironian îşi ţese fazele critice înprejurul existenţei fiecăruia dintre noi, ca la 50 – 52 de ani, trauma chironiană să fie rezolvată.
          Încheierea ciclului de jumătate de veac este o oportunitate pentru a integra instinctul netrăit sau refulat, nativul admite că a greşit şi încearcă să îl readucă în prezent. Poate nu întâmplător este vârsta marilor schimbări, bărbaţii se vor iar tineri, încearcă să joace rolul tinereţii în preajma fetişcanelor de 20 – 22 de ani, iar femeile conştiente de sexualitatea lor doresc să trăiască tot ceea ce şi-au refuzat la 30 – 40 de ani şi acceptă parteneri mai tineri. Exprimă impulsul vieţii prin acceptarea ideii că poate au pierdut timpul dar nu şi trenul, şi doresc să experimenteze tot ceea ce şi-au refuzat la tinereţe din perspectiva unui ego matur.
Vârsta de 50 de ani, marchează o paradigmă a schimbării în experiența umană, când aspectele manifestărilor apolinice din noi înșine nu mai semnifică un potențial inhibitor al expresiei instinctulale ci este o inițiere în eliberarea interioară. Şi din acest punct de vedere nu cred că este musai să fii fost vreo traumă. Revenirea lui Chiron în poziţia iniţială, din momentul naşterii fiecăruia dintre noi, ne eliberează sufletul, ne acceptăm aşa cum suntem nu aşa cum ne-am fi dorit să fim, chiar dacă asta doare sau uneori ne bântuie regretele.
În oricare dintre cele trei etape putem experimenta tranziții dureroase care în cele din urmă ne conduc spre o mai mare înțelegere spirituală pentru că suntem obligați să reconciliem acest gol interior care ameninţa să se lărgească. Aceste momente sunt adesea însoțite de experienţa decorporalizării, de visul lucid sau perioade marcate de vise impresionabile, cu imagini de care nu ne putem elibera mult timp, de evenimente, viziuni sau experiențe spirituale. Cu alte cuvinte, durerea sau boala ne poate împinge să pendulăm în gol, între cele două lumi simbolizate de peștera lui Chiron, sfera de inițiere a eroului. Şi dacă tot am pomenit de vise, metaforic vorbind, să ne amintim de eroii mitici care mergeau să se vintece la Templul lui Asklepios.
În mitologia greacă, Asklepios, fiul lui Apollo, a fost zeul vindecării, iar templele sale numeroase, erau răspândite pe întreg teritoriul Eladei şi chiar dincolo de el, locul unde pelerinul căuta vindecare şi care se realiza, în stare de trasă, prin contactul vizual cu imaginea zeului. În experiența contemporană, visele asemenea unor experienţe șamanice, ne transmit că suntem împăcați cu imaginile din subconştientul nostru, a se citi amintirile, ascunse în străfundurile sufletului, cu imaginile arhetipale care ne-au modelat psihicul de-a lungul Timpului.
La 50 de ani o luăm de la capăt dar dintr-o perspectivă dialectică. Am scăpat de categorisiri, acum avem nevoie de timp ca să ne exprimăm propria condiţie doar traversăm o perioadă hibrid în care focul, energia nemuritoare a spiritului, este închis într-o formă finită şi efemeră numită trup. Sentimentul de tinereţe interioară se confruntă cu memento-ul fizic al îmbătrânirii organismului. Acceptarea condiţiei de muritor semnifică tot ceea ce alegem să moară din noi şi mă refer aici, la acele părţi deformate și neautentice ale Sine-lui care nu mai susţin viaţa. 
          Cel de-al doilea ciclul al lui Chiron ne ajută să ne reorientăm prioritățile, să ne regândim poziţia ceea ce nu înseamnă că renunţăm la ideile noastre, la sistemul nostru de valori, la ceea ce este adecvat sau autentic, ci eliberăm tot ceea ce nu am trăit, spiritual vorbind.
Chiron renunță la nemurire nu pentru că este rănit, ci din cauza că durerea – rana reprezintă însăşi partea muritoare din el, este atât de intensă şi de puternică încât nu mai poate suporta, o inadecvare între ceea ce este pământean – trupul şi ceea ce este spiritual – intelectul, mentalul. De fapt, Chiron prin gestul său, încearcă să elimine relația antitetică dintre Saturn şi Uranus care adesea conspiră unul împotriva celuilalt. El este sfâşiat între sfera materială întrupată de Saturn şi tărâmul spiritual reprezentat de Uranus. Soarta lui Chiron include atât durerea carnală a muritorului cât si focul spiritului care îl îndeamnă să se eleveze. 
           În realitate, însă, spiritul este legat de materialitate, este îngropat de o eternitate în molozul evenimentelor. Când viaţa care l-a rănit iremediabil a ajuns într-un punct critic, se produce explozia interioară a spiritului. Părțile neautentice ale Sinelui, sunt acceptate din necesitatea de a supravieţui – comunicarea şi relaţiile cu ceilalţi, serviciu, colegi sau un şef dezagreabil care priveşte cu superioritate totul şi pe oricine, un partener de viaţă violent sau acei părinţi care şi-au crescut odrasla doar pentru a le pretinde apoi, să îi întreţină, este vorba despre durerea provocată de excludere – nu provi dintr-un mediu elevat, sărăcia, mizeria umană, de marginalizare, totul închide focul spiritului.
          La cincizeci de ani însă, moartea nu mai este doar un proces psihologic sau o metaforă metafizică;  într-un sens ea va deveni o realitate fizică. Puterea şi energia de altă dată se reduce şi trebuie să trăim cu acest adevăr zi de zi. Moartea este departe încă, dar cu toate acestea începe să fie vizibilă, este prezentă mai mult decât oricând. Ne îndreptăm spre finalitatea inexorabilă stare care ar putea fi cheia spre o nouă stare de spirit. Aspectele autentice ale Sinelui, sunt îngropate adânc, sub straturi de amintiri mai mult sau mai puţin plăcute, încătuşate în diferite mecanisme de apărare care pot fii încă viabile. Am cunoscut persoane care au supravieţuit unor accidente teribile, au trecut pe lângă moarte, toţi însă vorbeau despre o experiență comună: dorința de a trăi. Maşina, de exemplu, se rostogolea iar ei nu-şi doreau în fracţiunile acelea de secundă decât să nu moară.
Când Jung a scris despre această perioadă, a sugerat că "foarte multe aspecte ale vieții, care ar fi trebuit experimentate, se află în tainiţele subconştientului printre amintiri prăfuite; dar uneori, ele pot ieşi la lumină, stralucitoare, sau pot rămâne asemeni carbunilor stinşi, în cenuşă."
La revenirea lui Chiron, în poziţia iniţială, cărbunii subconştientului încing vâlvătaia în sufletul nostru şi aduc la suprafaţă aspecte demult uitate, redescoperim ceea ce am fi putut face şi din varii motive nu am făcut şi, în consecinţă, vom încerca să le reintrocem în circuitul vieţii noastre. Câţi dintre noi nu s-au pomenit în situaţia de a avea şansă sa facă ceva ce le place atunci când simt că nu mai vor să facă ceea ce fac. O pasiune din tinereţe revine în forţă. Cunosc cazuri în care oamenii cu poziţii sociale solide – directori de bancă sau de multinaţionale, un serviciu bine plătit, părăsesc aceste poziţii şi se apucă să facă ceea ce nu au făcut la tinereţe şi au nu doar succes în ceea ce întreprind, ci sunt şi mulţumiţi sufleteşte pentru că fac ceea ce le place.
           Această nouă stare aduce posibilități imense, dar pentru a analiza harta unei asemenea persoane cred că ar trebui să luăm ca punct de reper harta momentului în care Chiron începe cel de-al doilea ciclu, o nouă temă astrală deoarece ceea ce se petrece în a doua parte a vieţii este total diferit de ceea ce s-a petrecut în prima parte. Chiron se întoarce în perioada de după interesul construirii unei cariere, când abordarea psihodinamică trebuie luată în considerare ca să ne înţelegem pe noi, să ne înţelegem dorinţele precum şi noile abordări ale vieţii. Este perioada în care demonii copilăriei au fost exorcizaţi, copilul interior a fost eliberat, am trecut în revistă adolescenţa şi tinereţea, iar dumurile mai puţin bătătorite au fost explorate. Dar de la 50 de ani încolo începe un nou drum, incitant şi incert, e drept, sufletul face să ne întoarcem spre orizontul apusului vieţii noastre, iar acum culorile au o alte nuanţe şi alte străluciri. Ceea ce a fost o prioritate în dimineaţa vieţii, nu mai este la fel de importantă seara. Toate lucrurile care ne-au făcut să suferim în tinereţe, devin indiferente după 50 de ani – de la bunăstare, la împlinirea familiei. Priorităţile se schimbă, viitorul a fost redirecţionat şi experienţa de viaţă ne transformă în profesori.
            Chiron a fost mentorul eroilor care au venit la peştera lui să fie inițiaţi în misterele vieții. Revenirea lui Chiron în poziţia natală, marchează sfârșitul întrebărilor existenţiale ale  eroului iar moartea mentorului închipuit anunţă intrarea în marele ciclu al vieții. Lui Chiron îi revine sarcina de a deveni mentor şi începe aşa cum a făcut-o şi la primul ciclu. Pentru generația cu Pluto în Leu, condiţia bătrâneţii readuce în prezent relaţia cu Tatăl, nativii retrăiesc experiența tatălui absent, o rană comună pentru această generație. Eroul este pe cale de a deveni cel Bătrân și luptă cu tabuu-l de a-şi depăși Tatăl. 
          Revenirea lui Chiron în poziţia iniţială este urmată de al doilea pătrat al lui Saturn, în preajma vârstei de 52 de ani, aspect care arată că Saturn se  îndreaptă către încheierea celui de-al doilea său ciclu, în preajma vârstei de 53 de ani este a patra opoziţie cu Jupiter situaţie în care debutează şi procesul de reinventare şi desăvârşire personală. Deși au loc o mulțime de schimbări prin remodelare și redescoperire de sine, în anii de după întoarcerea lui Chiron, nativii se pot simți că şi cum ar fi  ajuns undeva la limită, chiar dacă se prodece schimbarea care o vor în viaţa lor, cerințele exterioare nu dispar doar că de astă dată, răspunsul vine dintr-o profundă și matură chibzuire.
Simbolismul chironian repetă, în mod constant, tema contactului cu altă lume. Revenirea în poziţia natală a lui Chiron ridică vălul dintre lumea materială şi cea spirituală (oare de ce revenirea la practica credinţei – mersul la biserică şi rugăciunea, se face, de regulă, după 50 de ani?! ) şi un nou orizont este vizibil. Spațiul dintre aceste lumi, cea a formei şi cea a spiritualui, este un spaţiu balsamic prin descoperirea căii care o avem de urmat. Tot ceea ce a fost sacrificat pentru a ne găsi drumul în viaţă și care să fie conform cu așteptările familiei şi ale celorlalţi, după 50 de ani ne provoacă să ne reconsiderăm opţiunile. 
          Când generația 50 de ani îşi priveşte viaţa retrospectiv constată că schimbările care au avut loc sunt uimitoare în raport cu părinţii lor la aceeşi vârstă. Speranța de viață a crescut, se înregistrează progrese uluitoare în medicină dar şi în tehnologia medicală, în stilul şi concepţiile de viață, opțiunile pentru viaţa de familie și faţă de pensionare au redefinit peisajul prin creșterea speranţei de viaţă. Psihologia anilor 80 – 90 etichetá vârsta de 40 de ani ca fiind, de fapt, noua vârstă de 30 de ani, vâsta mijlocie a fost denumită a doua tinereţe iar generaţia de 50 de ani este a treia tinereţe.
Erik Erikson, unul dintre cei mai importanţi cercetatorii ai ciclurilor de viață, a sugerat că vârsta de 50 de ani este începutul unei maturităţi maturizate. Acum important este să avem grijă de ceea ce este semnificativ pentru noi, nu de ceea ce cred alţii că este important, are loc un proces intim de creație și de restaurare a individului.
Puterea de vindecare a lui Chiron ne ajută să ne reordonăm prioritățile în aşa fel încât să trăim mai bine cu Sinele nostru lăuntric și să fim capabili să permitem procesului de individuație proprie să reflecte acest lucru. Cu toate acestea, procesul de individuație nu este finalizat, iar călătoria autodescoperirii este o sarcină pe tot parcursul vieții.
Moștenirea lui Chiron este una de reconciliere și tămăduire. În trecerea sa prin tema natală indică perioadele din viaţa noastră când suntem capabili sau incapabili să facem acest lucru. Chiron ne învață că aceasta se realizează prin acceptarea conştientă a efemerităţii noastre în raport cu umanitatea pe care o reprezentăm.